Introducere

Înaintea lansării ultimului model de cameră foto compactă pentru călătorii LUMIX DMC-TZ100 din gama Panasonic, Marco Crupi, fotograf de peisaje şi călătorii, a fost trimis pe insula Santorini şi în Grecia pentru a testa calităţile aparatului.

Santorini şi Grecia
Cum te-ai simţit în Santorini şi în Grecia şi ce ai făcut acolo?
Întrucât pasiunea mea pentru fotografie a evoluat în jurul peisajelor şi al artelor frumoase, Santorini a fost locaţia perfectă pentru a face fotografii. E foarte interesant faptul că am ajuns acolo în interes de serviciu, fiindcă acum vreo câteva săptămâni luam cina într-un restaurant cu specific grecesc şi pe perete era expusă o fotografie chiar cu insula aceasta.  Am încercat atunci să îmi imaginez cum ar fi să mă plimb pe acolo şi să imortalizez cu o cameră foto peisajul arid şi satele sale pitoreşti.  Iar insula categoric nu m-a dezamăgit.  Nu doar că mi-a oferit un număr mare de ocazii pentru peisajele urbane superbe, ci am avut şi posibilitatea de a încerca să imortalizez esenţa vieţii cotidiene a localnicilor.       

Cât de diferite sunt Santorini şi Grecia de Sicilia în privinţa condiţiilor de fotografiere şi cu ce provocări te-ai confruntat?
Personal, m-am simţit ca acasă în Santorini şi Grecia. Atât lumina, cât şi peisajul sunt foarte asemănătoare cu cele din Sicilia şi localnicii seamănă şi ei cu oamenii de acolo.  Acesta a fost categoric un mare avantaj, întrucât luminozitatea joacă rolul cel mai important în fotografie şi obţinerea luminozităţii optime poate fi una dintre cele mai mari provocări pe care trebuie să le înfrunte un fotograf.  Poţi pierde mult timp cu reglarea parametrilor  unui aparat foto pentru a găsi echilibrul optim, însă am putut să profit de experienţa fotografiilor anterioare şi m-am adaptat destul de repede mediului, iar asta mi-a dat ocazia să mă concentrez pe alte aspecte precum distanţa focală şi încadrarea.  Cea mai mare provocare a fost cea pe care mi-am impus-o eu, aceea de a mă asigura că arhitectura clădirilor, care se îmbină armonios cu peisajul şi cupolele albastre ce oglindesc culorile mării şi ale cerului, vor fi redate cu frumuseţea lor autentică în fotografiile mele.

Care sunt primele trei fotografii preferate ale tale din Santorini şi Grecia şi de ce?

Fotografia care îmi place cel mai mult este Atena pe timp de noapte, cu Acropola cu vedere spre oraş; îmi aminteşte de însemnătatea trecutului.

Partenonul este de-a dreptul remarcabil acolo, în vârful colinei, de unde veghează asupra metropolei luminate de jos .

După cum se poate observa, fotografia este foarte clară pe toate porţiunile mulţumită adâncimii de câmp mare oferită de senzorul de 1 inch al camerei foto.

Când m-am hotărât să depăşesc limitele vizualizării cu unghi larg, am putut profita de zoom-ul performant pentru a obţine un cadru apropiat al Acropolei şi - în ciuda distanţei mari - nici nu a fost nevoie să folosesc nivelul maxim de zoom!

A doua fotografie preferată este Santorini la apus. Imaginea apusului din Oía este o experienţă de neuitat, iar lumina reflectată pe clădirile albe părea mai caldă ca niciodată.

Am vrut să imortalizez totul şi să expun cu acurateţe peisajul fantastic. 

Am fost foarte mulţumit de rezultatul combinării a două fotografii diferite cu unghiuri şi tehnici de fotografiere diferite.  Rareori se întâmplă să obţii astfel de rezultate în procesul de postprelucrare a fotografiilor dacă nu foloseşti o cameră foto DSLR.

Şi nu în ultimul rând, Pescarul care aruncă plasa îmi stârneşte emoţiile şi legătura profundă pe care o am cu marea.

Imaginea îmi aminteşte de copilărie.  Bunicul meu era pescar şi multe dintre cele mai bune fotografii ale mele au ca subiect pescarii.

De data aceasta am putut să imortalizez chiar momentul în care plasa e aruncată, cu ajutorul funcţiei 4K PHOTO care funcţionează similar cu o filmare, dar care îţi permite să extragi cadrul dorit.

Sugestii şi sfaturi

Care sunt cele mai bune sfaturi pentru realizarea unor fotografii standard profesioniste cu o cameră compactă?
Unul dintre aspectele cheie într-o imagine bună este compoziţia. Înainte de a face fotografia, este recomandabil să analizezi modurile în care peisajul ar putea fi capturat cel mai bine încercând unghiuri de vizualizare diferite şi neobişnuite. Rezultatul final se modifică destul de dramatic deseori.

Cum poate un fotograf amator să găsească o ocazie pentru o fotografie excelentă?
Ca să-l citez pe Eugene Smith: „Care este sensul unei profunzimi de câmp adâncă dacă nu există şi o profunzime a simţirii pe măsură?”

Cred cu convingere că fotograful este cel care creează ocazia şi totul depinde de caracterul lui în capturarea imaginii.

Pentru colegii de breaslă obişnuiţi să folosească modul automat, care sunt primii paşi în experienţa setărilor manuale?
Recomand folosirea unor moduri de capturare în care nu trebuie să setezi decât un parametru şi unde camera se ocupă de restul. De exemplu, în condiţiile unei luminozităţi bune, eu folosesc programul „S” pentru a regla prioritatea timpului de expunere. Dacă vreau să capturez imagini ale peisajelor folosind un trepied, utilizez modul „A” al camerei pentru a gestiona prioritatea aperturii. În situaţii precum o luminozitate slabă sau subiecţi care se deplasează rapid, reglez camera în modul „M” astfel încât să coordonez de unul singur toţi parametrii în funcţie de nevoile fiecărei fotografii.

Cred că prin folosirea unui ghid special înveţi foarte repede şi foarte uşor să foloseşti setările camerei în mod eficient, dar singura metodă cu adevărat bună pentru a învăţa este pur şi simplu să faci fotografii. Exersaţi cât mai des posibil.